Resturile fiintei powered by Valentin Nicolae

Mă deplasam prin casă ca un fulger negru al atenuării. Parodiam o emoţie străină, un verset sentimental. Plănuisem să-ţi alung disperarea. Eram o frunză neagră tremurătoare cu nervuri într-o lumină galbenă. Cum de ajunsesem aici nici nu vreau să-mi aduc aminte. Voiam să-mi înfig doi electrozi în cap pentru a-mi configura concepţia despre lume şi viaţă.

Trebuie să faci un efort de desprindere de zgura zilelor.

Stăteam lângă mort. Era un mort acustic. Era fiinţa moartă. Îmi năvălea ilicit în combinatorica minţii. Aveam diverse imagini pe retină ce produceau, vezi doamne, reacţii la nivelul creierului.
Stăteam la pândă prin canalele nervilor pentru a împiedica diversele construcţii.

Vomitam toţi morţii tineri: Şchiau, Lambescu, Morgoth.

Supranume: Clici, Calu, Fuse, Banditu, Gentoc, Nebunu, Cocae, Carera.