aberatia de revista numita argos

gasesc pe net recomandata revista "argos". nu intamplator.
nu rezist mai mult de 3 rubrici la citire. nici nu este nevoie sa ma obosesc pentru a reveni la imaginea unor oameni chinuiti de scris. dar rau! rau de tot! la rubrica "debut', dau de unul genial. este ata de savuros ca prezentare, ambalaj si eticheta incat nu ma pot abtine sa nu-l ofer spre degustare.
geniile cresc in cel mai crunt intuneric acoperite de mucegai!
se lasa la pastrare mult timp iar la la masa finala au un gust mai proaspat decat in momentul ambalarii!

iata "monstra" debutantului si prezentarea. in ordinea numerelor de pe tricouri:


Adrian Draghici s-a nascut pe 17 iunie 1993. In prezent este elev in clasa a saptea la Scoala Generala Nr."2" Traian, din Craiova. Pentru limba germana, pe care o studiaza de peste 4 ani si jumatate, a dovedit, inca de la bun inceput, aptitudini remarcabile. In primavara lui 2006, el a obtinut locul I (cu nota 10!) la Olimpiada de Limba germana, faza judeteana. Talentul sau in perimetrul germanei se manifesta exceptional si in domeniul retroversiunilor, marturie stand si prezentele poeme, pe care Adrian le-a tradus din creatia autorului Ulrich Koch (volumul Auf mir, auf dir, aparut la editura Residenz, Salzburg si Viena, 1998) Pe aceasta cale ii uram mult succes in continuare lui Adi si asteptam de la el si alte realizari stralucite pe taramul limbii lui Goethe.

C.D.




***

Natura moarta
<!--[if !supportEmptyParas]--> <!--[endif]-->
Un pahar de apa
pe noptiera,
o vaza.

<!--[if !supportEmptyParas]--> <!--[endif]-->
Paie si trandafiri,
oameni politicosi,
se apleaca unul in fata altuia.





Lucruri zilnice
<!--[if !supportEmptyParas]--><!--[endif]-->
Sa cureti
Un mar pe o maneca.
Sa faci ceva si apoi sa descrii.
Sa mesteci marul.
Sa privesti un tablou.
Sa nu mananci samburii.
Sa uiti o fata.

Ora trei
<!--[if !supportEmptyParas]--> <!--[endif]-->
Atata timp cat nu pot intelege,
spun totul,
fara amaraciune. Sub pat,
sunt pantofii. Un animal de plus
sta in fotoliu
si se uita afara pe fereastra.
Eu inca nu am
Plecat. Epuizat de
Inceputurile mele, fara sfarsit,
perseverez.
Deja nu ma mai sperie
moartea la cei morti,
doar greutatea lor, sub care
geme salteaua.
Isi zac
lorusi la picioare.

Copac
<!--[if !supportEmptyParas]--> <!--[endif]-->
Deasupra frunze.
In stanga frunze.
In dreapta frunze.
Dedesubt nimic.
ps: cu ce o fi vinovat saracul baiat? antologatorii sunt de 5 ori mai geniali decat el !